Food, Inspiration, Travel

Guess who’s back? ME, DUH!

Reading Time: 2 minutes

A trecut o vreme de când mi-am așternut ultima oară gândurile cu ajutorul tastelor, în universul nemărginit al internetului. Aproape mi-a devenit străin sentimentul ăsta de vulnerabilitate online, dar nu-i bai, ne revenim!
Deunăzi vorbeam într-un articol despre cum este mai greu să pleci decât credeam și iată că acum scriu aproape la ceas de a mă întoarce.

De dor și mai puțin de Erasmus

Fără dubii vor urma câteva articole doar despre experiența Erasmus: ce înseamnă ea, tips & tricks etc., însă acum vreau să mă focusez pe altceva. E de dor și mai puțin de Erasmus.

Domnul Dor de care zic s-a instalat greu și treptat, mai ales că mereu aveam ceva de făcut, eram pe fugă. Printre excursii, ore, teme și petreceri cu noii mei prieteni uneori, rareori ce-i drept, mai simțeam și Dor. Dor de griș, eu care nu mai mâncasem griș de ani buni. Dor de mămăliguță cu brânză și smântână. Dor de nuga, Făgăraș și ROM. Norocul meu că mama mi le-a trimis pe toate. Dar din păcate nu a putut să îmi trimită ce era mai prețios: sentimentul de acasă. O îmbrățișare strânsă, cum doar o mamă o dă puiului ei. Sentimentul de apartenență. Serile și caterinca cu prietenele.
De când am început experiența asta, simt că m-am scuturat de multe prejudecăți pe care le aveam în trecut, m-am detașat oarecum de modul de gândire în care mă prinsesem acasă și am început să văd lucrurile în o groază de subtonuri, nu doar alb și negru.
Da, iar e greu să plec, poate chiar mai greu decât mi-a fost prima oară. Este ciudat cum simți că e timpul să pleci știind că nimic din toate acestea nu se va mai repeta în viața ta, că nu te vei mai afla vreodată cu toți acești oameni în același loc. Știi că o să îți fie dor, dar abia aștepți să ajungi acasă.

Acum ce?

Ei bine, 2018 a venit pentru mine și cu dorința de a crește cu adevărat blog-ul. Posibil să scriu și articole în engleză. Simt că vreau să împărtășesc cu voi orice simt că vă poate inspira sau face ziua mai bună: idei, visuri, outfit-uri, mâncare, cărți și nu doar călătorii. Vreau să ne distrăm. Cred că prietenele mele s-au săturat să îmi audă non-stop revelațiile, deci e timpul să vă stresez pe voi. Hihi, lol.
Așa că, după cum poate ați observat deja, ,,De la job la scrob” devine simplu ,,Alexandra Arva” și are un super-mega-pozitiv citaaat care îl definește: “When you love life, life loves you back.”. Cred foarte tare că atragem ceea ce suntem și toate lucrurile pe care ni le dorim vin la noi în momentul în care suntem pregătiți pentru ele. Mai multe despre mine găsești aici, dacă ești curios.

Deeeci, mulțumesc dacă ai citit asta! Zâmbesc cât scriu pentru că mi-a fost dor (Am suprafolosit cuvântul ăsta, nu? Haha) de blog și de voi, oricât de puțini sunteți cei care mă citiți. Sunteți minunați și sper că ați zâmbit azi, dacă nu… REMINDER: Zâmbește!

Vă cuprind, dovleceilor <3

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *