Inspiration, Travel

Retreat și repeat

Reading Time: 2 minutes

Am fost într-un retreat de yoga organizat de Sunt un copac, în Costineşti. 

Despre asta intenționam să fie articolul și despre asta va fi parțial.
Am hotărât să-mi dăruiesc acest cadou de ziua mea și cred că a fost cel mai fain lucru pe care mi l-am oferit vreodată (după saltul cu parașuta, evident). ,,Te duci cu vreo sectă?“, ,,Faceți spirala la malul mării?” – au fost câteva din reacțiile pe care le-am auzit când am anunțat ce urma să fac. Chiar și eu am avut o oarecare urmă de scepticism legată de subiect, însă am lăsat ca lucrurile să vină de la sine, în ideea că ,,Everything you need comes to you at the right time and place.”
Era 22 fără ceva, iar eu bântuiam singură prin gară după trenul spre mare și știi ce? Era super! Era super să fiu singură, să am curajul să mă deplasez pe cont propriu departe de casă (chiar și în alt oraș, nu neapărat altă țară), să mă simt liberă și fără frica de a umbla prin lume, să mă simt grozav doar în compania mea. Am găsit trenul, am mers 10 ore eu cu mine (cu o mică întârziere cauzată de Căile Ferate Române, yay!). 10 ore în care am citit, am scris, am dormit, am reflectat, am tăiat frunză la câini.
Retreat-ul mi-a prins mai bine decât o înghețată într-o zi de dogoritoare de august! Este minunat ce se întâmplă când apeși pe butonul de ,,turn off” lume și dai ,,turn on” sufletului, iubirii de sine, recunoștinței.

 

 


Au fost 2 zile alături de niște femei extraordinare cu care am avut ocazia să împart această experiență și tot ce a însemnat ea: meditații profunde, yoga la malul mării, tehnici de respirație, terapii de vindecare în grup și, în general, multă iubire.

 

 


La plecare, am stat în Constanța 7 ore pentru a aștepta trenul către casă. Evident, am hotărât să hoinăresc prin oraș cu rucsacul în spate. Mi-am pus aplicația hărți maps.me pe telefon (pont: merge fără net oriunde) și am luat pejo’-ul lin.

Dorul de o plimbare pe faleza de la Cazino își spunea cuvântul. În drum, m-am oprit în Centrul Vechi, la Moschee, unde e foarte fain că poți urca în minaret și admira marea. Biletul e doar 5 lei (3 lei – studenți), priveliștea e priceless. Apoi, am mâncat și m-am îndreptat spre gară.
Recunosc, lumea se uita ciudat când mă vedea cu ditamai rucsacul în spate, plimbându-mă pe plajă sau prin Centrul Vechi din Constanța, în timp ce multităsk-uiam în draci: aplicație hărți pe telefon, portofel, sticlă apă, flyere (touristing much?), ocazional, o gogoașă. Așa și? Am descoperit frumusețea călătoriei de una singură, voi mai gusta din ea și cred că și tu ar trebui să o încerci!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *